Diversificarea - marea provocare a parintilor

Introducerea hranei solide în alimentația unui bebeluș este o etapă firească, dar emoționantă, a dezvoltării sale. Prin înlocuirea laptelui matern cu hrană solidă, treptat, cel mic învață despre gusturi și texturi, își formează preferințele și se bucură de mese alături de întreaga familie. Perioada de tranziție durează de la 6 la 24 de luni, și este foarte importantă pentru a-i asigura obiceiuri alimentare sănătoase.

Bebelușii învață să înghită hrană solidă începând cu vârsta de 5-6 luni, atunci când pot să stea în fund (dacă sunt sprijiniți), își pot susține capul și dinții de lapte încep să erupă. Abilitățile acestea sunt esențiale pentru diversificare!

Pe lângă aceste semne extrem de importante, mai există și altele care pot indica faptul că bebelușul este pregătit pentru hrană solidă: arată interes pentru mâncarea pe care o consumă ceilalți membri ai familiei, pare că nu se mai satură cu lapte, deschide gura dacă îi oferi o lingură și face mișcări care sugerează masticația, își poate mișca limba înainte și înapoi și poate închide gura în jurul unei lingurițe.

Vârsta de înțărcare rămâne un subiect controversat și fiecare părinte decide în fiecare caz în parte. Cu toate acestea, amânarea cu mult după vârsta de 6 luni poate pune anumite probleme, deoarece copilașul are nevoie și de alte surse de nutrienți înafară de lapte (cel matern și cel praf nu mai satisfac toate nevoile, dar în special aportul de fier), iar pe viitor este posibil să accepte mai greu alimentele solide și să mestece mai greu. De asemenea, nici diversificarea înainte de 4 luni nu este recomandata, deoarece sistemul digestiv al bebelușului nu poate digera decât lapte, iar înțărcarea timpurie poate duce la obezitate și posibil alergii (încă nu este o certitudine).

Există câteva lucruri importante de reținut pentru o diversificare corectă. În primul rând, trebuie avut în vedere necesarul de proteine, vitaminele B6, B12, tiamină, niacină, dar și mineralele magneziu, zinc, sodiu și clor.

Procesul de diversificare trebuie să decurgă natural și plăcut – copilul nu trebuie forțat să mănânce mai mult decât îi trebuie. În general, 1-4 linguri de mâncare la o masă ar trebui să fie suficiente. Dacă îi mai este foame, această cantitate poate fi suplimentată. Dacă refuză chiar și această porție, obligarea nu este o metodă potrivită, fiindcă asocierea dintre masă și frustrare va duce la o relație defectuoasă cu mâncarea.

Atunci când bebelușul mănâncă o masă solidă pe zi fără nici un fel de probleme, se poate trece la etapa următoare: 2 mese pe zi și apoi 3. Ideal ar fi ca alimentele oferite să fie variate atât în gusturi și micronutrienți, cât și în texturi, aspect, temperatură, etc. Între 6 și 9 luni copiii sunt mai receptivi la gusturi, arome și texturi noi, motiv pentru care hrana din această perioadă le definește simțul gustului.

Diversificarea poate decurge în două moduri: cea convențională, în care părinții prepară mâncăruri ușor de ingerat (precum supe și piureuri) sau autodiversificarea, în care bebelușul are parte de bucăți întregi de alimente (felii de avocado sau un iaurt) pe care le mănâncă singur.

Autodiversificarea prezintă atât avantaje cât și dezavantaje – copilașul se hrănește singur, cu mâna, dar nu este sigur ce i se pune în farfurie, așa că, pentru a se familiariza cu mâncarea o atinge, o miroase, o strânge în pumn, probabil o va scăpa, nu va reuși să introducă din prima în gură, ceea ce ... necesită un pic de curățenie după. Însă faptul că masa este și un proces de descoperire și distracție reprezintă un avantaj, deoarece va face ca întreg procesul să fie mai palpitant, interesant, și nu o obligație. Autodiversificarea contribuie la dezvoltarea abilităților motorii și a coordonării mână-ochi mai devreme. Pentru aceasta, alimentele vor fi tăiate mai mari, pentru a-i permite bebelușului să le apuce și să le manevreze.

Diversificarea convențională începe cu alimente foarte ușor de digerat, gătite sau pregătite astfel încât să fie cremoase, precum piureuri de fructe (banane, mere, pere, piersici, etc), de legume (morcovi, dovlecei, cartofi dulci, mazăre, fasole) sau de carne, pe care mama i le poate da cu ajutorul unei linguri. De asemenea, cerealele fortificate cu fier (ovăz), iaurtul simplu sau tofu pasat sunt variante excelente pentru o masă hrănitoare.

După această etapă, se poate trece la bucățele de fructe și legume, ouă, brânzeturi (în cantități mici), iar după 10-12 luni poate mânca la fel ca restul familiei (cu mici excepții, menționate mai jos): mămăligă cu brânză și smântână, macaroane, pește fără oase, mâncărică de linte, borș de fasole, omletă tăiată bucățele, pâine, etc.

Alimentele se vor introduce pe rând, la distanță de 4-5 zile, pentru a putea urmări efectele pe care le au asupra organismului bebelușului (alergii, intoleranțe, etc). Ideal ar fi ca părinții să țină un jurnal alimentar pentru a putea evalua situația corect, în cazul în care se întâmplă ceva care deranjează tranzitul intestinal, de exemplu.

Ordinea introducerii alimentelor nu este foarte strictă, dar pentru siguranță poate fi întotdeauna consultat un pediatru.

În momentul în care începe introducerea hranei solide în alimentația bebelușului, pe cât posibil, este ideal ca în paralel să se continue cu alăptarea. Hrana solidă pe care o poate consuma inițial nu este suficientă pentru nevoile sale nutriționale!

De asemenea, începând cu vârsta de 6 luni se poate încerca introducerea apei, dar dacă nu merge prea bine nu este motiv de îngrijorare atâta timp cât încă bea lapte matern sau formula.

Alimentele interzise până la 1 an:

• Mierea
• Ouăle crude/moi sau alimentele care conțin ouă crude (maioneză, etc)
• Lactate fără grăsimi
• Nuci, semințe, popcorn, alimente tari, boabe (struguri, coacăze, stafide, etc) pentru a evita înecarea
• Laptele pasteurizat de vacă
• Sucul de fructe
• Alimente procesate
• Alimente bogate în grăsimi saturate (unt, margarină, carne grasă, patiserie, prăjituri)
• Condimente puternice (ardei iute, etc)

La final, nu uita de câteva reguli de precauție:

• Oferă inițial alimente simple și abia apoi combinate
• Așteaptă să vezi reacțiile la un aliment înainte de a introduce altul nou
• Oferă alimente noi doar atunci când bebelușul se simte bine, nu când este supărat sau obosit
• Nu forța copilașul să mănânce dacă nu îi place sau s-a săturat
• Nu uita să te speli pe mâini cu săpun de fiecare dată când prepari ceva pentru bebeluș
• Igiena și curățenia sunt esențiale și când vine vorba de castronele și tacâmuri
• Nu păstra resturi de mâncare pentru a i le oferi mai târziu, deoarece ar putea fi un mediu propice pentru înmulțirea bacteriilor
• Bebelușul trebuie să aibă propriile castronele și tacâmuri
• Nu lăsa bebelușul să mănânce nesupravegheat, pentru a evita riscul de înec
• Dacă îi oferi mâncare din comerț, verifică să fie sigură (sigiliu, data de expirare, ingrediente cu potențial alergen, etc).