Impactul comparațiilor în copilărie

Comparațiile fac parte din viața de zi cu zi, dar în copilărie pot avea un impact profund asupra stimei de sine. Află cum influențează dezvoltarea emoțională și ce alternative există.

Comparațiile și copilul: cum influențează imaginea de sine

Suntem familiarizați cu tot felul de comparații care se întâmplă la școală, în grupul de prieteni, în activități sportive, uneori chiar în conversații aparent nevinovate dintre adulți. „El citește deja.” „Ea este mai atentă.” „Uite cât de repede aleargă.”

Pentru un adult, comparația poate fi un instrument de evaluare prin raportarea la rezultatele altor persoane. Pentru un copil, însă, ea riscă să devină o măsură a propriei valori.

Cum procesează copilul comparația

Copiii nu au încă structura cognitivă necesară pentru a filtra nuanțele. Ei nu aud doar diferența de performanță, ci diferența de valoare.

Într-o etapă în care identitatea este în formare, orice comparație repetată poate deveni un reper intern: „eu sunt cel mai lent”, „eu nu sunt la fel de bun”, „eu trebuie să muncesc mai mult ca să merit respect sau afecțiune”.

Chiar și comparațiile pozitive pot crea presiune. Un copil etichetat constant drept „cel mai bun din clasă/grup” poate ajunge să-și lege valoarea exclusiv de performanță și să dezvolte anxietate legată de eșec.

Ce se întâmplă pe termen lung

Impactul comparațiilor nu este întotdeauna vizibil imediat. Inițial copilul pare motivat, ambițios sau indiferent, însă în timp pot apărea efecte subtile:

·         perfecționism excesiv;

·         teamă de greșeală;

·         evitare a provocărilor sau schimbărilor majore;

·         nevoie constantă de validare;

·         competiție permanentă în relații;

·         scăderea stimei de sine.

Comparația introduce ideea că valoarea este relativă și că locul într-un grup trebuie câștigat prin performanță.

De ce comparația este atât de puternică în copilărie

În copilărie, apartenența este esențială. Copilul își caută locul, iar orice indiciu despre poziția sa în raport cu ceilalți este absorbit și poate deveni reper.

Când comparația devine frecventă, mesajul implicit este că identitatea nu este suficientă în sine, ci trebuie raportată constant la altcineva. În loc să dezvolte o imagine stabilă de sine, copilul învață să se evalueze prin exterior.

Comparația vs. diferențierea sănătoasă

Există o diferență importantă între a recunoaște diferențele și a compara. Diferențierea sănătoasă înseamnă a observa că fiecare copil are ritmul, interesele și punctele sale forte (”tu alergi repede, eu sunt bun la puzzle, ea știe sa deseneze frumos”). Comparația presupune ierarhie (”el este cel mai rapid, ea este cea mai curajoasă, ei sunt cei mai slabi”).

Când accentul este pus pe progres individual prin comparație doar cu sine însuși, copilul își dezvoltă competența internă. Când accentul cade pe raportarea la ceilalți, competența devine condiționată.

Cum susținem dezvoltarea echilibrată?

În locul comparațiilor, copilul are nevoie de:

·         feedback orientat pe proces („te-ai descurcat bine cu asta”);

·         validarea efortului, nu a rezultatului (”apreciez munca depusă și concentrarea”);

·         spațiu pentru ritm propriu;

·         acceptarea diferențelor fără etichetare;

·         modele adulte care nu se autoevaluează constant prin raportare la ceilalți.

Astfel, copilul învață să se compare cu propria evoluție, nu cu performanța altora.

Valoarea nu este comparativă

În esență, comparațiile afectează copilul pentru că ating o nevoie fundamentală: aceea de a fi suficient, acceptat, apreciat și iubit pentru ceea ce este. Când valoarea este pusă în balanță, siguranța internă devine fragilă.

Copiii cresc echilibrat atunci când știu că pot progresa fără a fi comparați, că pot greși fără a fi plasați mai jos pe o scară imaginară și că identitatea lor nu este alterată de faptul ca nu sunt ”cei mai buni”.

Într-o lume în care comparația este omniprezentă, poate cea mai importantă lecție pe care o putem transmite este aceasta: evoluția este personală, iar valoarea nu se măsoară în raport cu altcineva.

Ne dorim ca blogul nostru să fie util, dar este important de reținut că articolele sunt doar puncte de plecare pentru discuții și conțin doar informații cu caracter general. Ele nu substituie recomandările specializate, și mereu încurajăm părinții să contacteze un specialist dacă sunt îngrijorați.

Dacă îți plac sau îți sunt de folos articolele noastre, le poți aprecia cu un share! Informațiile ar putea fi utile altor mămici sau tătici. Îți mulțumim!